joi, 28 iulie 2011

Mirosul lemnului...


In trecut oamenii aveau o imaginatie mai bogata, mai cuminte, mai senina, mai frumoasa...
Stiau sa lucreze lucruri minunate, cu toata daruirea & pasiunea!
Cu siguranta mai sunt si astazi oameni care au pastrat acest vechi mestesug, insa din ce in ce mai putini...

Iubesc mobilierul din lemn masiv si daca s-ar ivi ocazia sa invat chiar sa fac eu cu manutele mele asemenea minunatii, n-as ezita! Mirosul lemnului imi umple inima de pace: gasesc de o frumusete rara astfel de piese de mobilier. A fateta lemnul, a sculpta, a slefui, a lustrui, a lacui, a picta ... inseamna a da viata, a creea o atmosfera speciala in casa ta!

Acum doi ani am cunoscut o familie deosebita undeva langa Sovata. Isi construiau un "palat" mobilat cu mobila de lemn pictata manual. Mobila alba pictata cu motive florale dadea un aspect atat de prietenos incat nu iti mai venea sa pleci. Totul mirosea a proaspat. Casuta de lemn in care locuiau provizoriu avea de asemenea tot mobilierul lucrat din lemn. Mirosul de lemn de esenta tare m-a invaluit & cucerit....


Poate ma veti considera de moda veche, dar daca as putea, as alege oricand un astfel de bufet in favoarea oricarui dulap din pal, sticla securizata, sertare glisante si alte gadget-uri. Am incredintarea ca nu departe, intr-o tara minunata, visul meu se va implini...

Pana una alta...

"Stiu sa traiesc smerit si stiu sa traiesc in belsug. In totul si pretutindeni m-am deprins sa fiu satul si flamand, sa fiu in belsug si sa fiu in lipsa." (Filipeni 4:12) 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu